Cu ceva vreme-n urmă(aşa,cam între anii 108 - 110),mult înainte de a deveni nume de bulevard,domnul împarat Cesar Nerva Traianus Augustus dispune întemeierea unui nou oraş în Dacia romană!Anumite voci susţin că neica Traian auzea voci şi visa chestii ciudate...linguşitorii ziceau că-i clarvăzător!Ceva sîmbure de adevăr tre' să existe;se pare că, luîndu-l deoparte pe bunul său prieten Terentius Scaurianus,a început să-i povestească despre locul unde va construi viitoarea metropolă:
"Te vei duce în Dacia,undeva în sud - vestul depresiunii Haţeg,unde spaţiul parcă se dilată în toate direcţiile, dezvăluind pădurile nesfîrşite contopite cu crestele munţilor!Ochiul ţi se va plimba-n voie în jos şi în sus,alegînd cu răbdare locul ctitoriei!Vei ajunge pe-nserat,cînd ultimele raze ale soarelui cad pieziş pe locul unde viitorul cneaz Cande-şi va construi castelul!
O să cauţi loc de înnoptat...nu trebuie să te neliniştesti, ţăranii acestor vremi te întîmpină cu poarta şi cu inima larg deschisă, ca cei care ştiu că oricine ar fi străinul ce-i calcă pragul, rege sau cerşetor, trebuie să-l primească la fel ca pe Domnul deghizat în muritor;cu timpul,porţile or rămîne deschise,da'-n loc de "ziua bună" te vor întîmpina cu "haben sie kaugummi _!",aşa că,grăbeşte-te!
Curiozitatea o să te mîne să explorezi împrejurimile chiar şi în ceas tîrziu de noapte,şi asta din pricina misterioasei umbre ce se distinge-n zare,printre păduri!Acolo,pe la 1300 se va construi biserica Colţ. Clădită din piatră de rîu, biserica va fi aşezată pe o înălţime, chiar vis-a-vis de rocile de care se agaţă cetatea Colţ. Seara care se lasă pe nesimţite şi ploaia măruntă îţi amplifică senzaţia de mister care învăluie acest colţ de Rai.Pînă şi domnul Jules Verne va fi fermecat de peisaj,obligîndu-l să scrie “Le Chateaux des Carpates”!
Dimineaţă vei pleca să cunoşti satul ce va purta un nume de basm:Santamaria Orlea!Vei vedea o mică colină verde,scăldată-n soare;nu te grăbi să te plictiseşti,gîndeşte-te că aci,prin sec xiii,va răsări o biserică elegantă şi zveltă,cu minunate fresce roşii ca focul!Baţi rapid trei mătănii, ca să nu-ţi bată sătenii obrazul,după care-ţi plimbi tălpile obosite prin iarba încă strălucind de roua dimineţii!Te vei simţi atît de bine ,încît vei purcede din nou la drum,călăuzit tot timpul de magnificele creste ale Retezatului ce se zăresc în depărtări!
La un moment dat,la liziera pădurii ce se furişează printre coline,vei găsi satul Densuş!Acolo,măi Terente,dac-ai fi avut şansa să te naşti cu v'o doişpe secole mai tîrziu,ai fi putut admira în tăcere bovină,un monument creat,parcă,de o civilizaţie misterioasă;ai fi suferit un şoc,deoarece ochii tăi ar fi văzut ceva ce mintea ta cazonă nu ar putea pricepe:îmbinări de stiluri şi materiale de construcţie...de la un turn de piatră romanic la nişte ancadramente gotice... cîteva coloane clasice, bucăţi de mausolee romane, totul pe un fond de inspiraţie folclorică!
Năucit de atîtea minunăţii pe care le-ai fi putut vedea,o să te-nvîrţi ca o găină beată colindînd printre dealuri!Brusc,o să ţi se arate o colină verde-praz,străjuită de barierele naturale ale munţilor din preajmă,loc numa' bun pentru construirea oraşului!Acolo,în sud - vestul depresiunii Haţeg, pe locul unei tabere a Legiunii a V-a Macedonica,vei fonda noua capitală a Daciei romane!Şi,pentru că născocitorilor de nume imaginaţia le cam joacă feste,o punem de-un mic plagiat,numind oraşul Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa,după numele purtat de capitala Regatului Dac al lui Decebal, care se chema simplu,Sarmizegetusa!Despre drepturile de autor încă nu s-a auzit,aşa că nimeni nu crîcneşte...ba mai mult,bunul obicei se va transmite din generaţie-n generaţie, fiind asimilat în adn-ul mioritic,pe lîngă interesul sporit arătat luptelor în noroi şi spălarea rufelor în public!
Probabil,măi Scauriene,că te-ntrebi de ce-i nevoie de altă capitală dacă exista deja una:păi,ca să ne ţină minte generaţiile viitoare nu doar ca şi cuceritori-ucigaşi-distrugători,ci şi capabili de a făuri lucruri bune şi durabile!Aşa că,hai,cap-compas către Dacia şi pune-te pe treabă!"
'Ai să ne-auzim făuritori!
C.
.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu