vineri, 23 septembrie 2011

Hei rup,hei rup-bum!

Asadar, ochii bulbucaţi la mine,tîrnăcoapele sus şi cu răget...scuzaţi,cu cîntec ,'nainte..marş:
"Noi suntem brigadierii/ Ce trec fluierînd/ Nu ne opreşte ploaie,/ Nici soare, nici vînt..."

Probabil că asta ar fi fost piesa de bază a şantierelor daca cei de la Cargo s-ar fi născut ceva mai devreme;aşa,rămîne doar o melodie dedicată vajnicilor muncitori de pe şantierele patriei!Marile şantiere de munca...hm, patriotică,ce au luat fiinţă în epoca construcţiilor gigantice ca urmare a modelului sovietic(canalele Moscova-Volga şi Volga-Don),pe principiul"ce noi suntem mai fraieri?!".Pe la 1948,membrii Comisiei Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară,după o activitate specifică de scărpinat în bărbi (din cauza păduchilor,probabil,că de gîndit le-ar fi fost un picuţ greu), anunţă deschiderea a şase mari şantiere “de interes national”,printre care se viza şi construcţia căii ferate Bumbeşti-Livezeni!Gurile rele spun că ajungeai p'acolo trimis, nu mergeai de bunăvoie,voluntar!

Începută pe vremea “burghezo-moşierimii”,în 1924,din varii motive a rămas neterminată, pînă cînd un tovaăş cu umor sadic s-a gîndit la o păcăleală sinistră: 1 aprilie 1948,zi numa' bună pentru prestarea voluntariatului şi etalarea devotamentului faţă de partid ! Linia ferată urma să traverseze Carpaţii , scurtînd astfel distanţa de transport a cărbunelui din Valea Jiului la centrele industriei grele din Ardeal, Banat şi Muntenia. Pentru a străbate cei 33 km ai defileului a fost necesară construcţia a 43 de tuneluri, 15 bolţi de susţinere din beton, 109 poduri, 2,5 km ziduri de sprijin!...
Trecînd peste propaganda susţinută la cele mai înalte cote prin presa acelor zile,de pe urma muncii a mii de oameni pe şantierele naţionale ale tineretului au rezultat lucrări extraordinare! Indiferent de motivele (masă,casă,speranţă într-o viitoare carieră,bani...) ce au generat munca,entuziasmul, dăruirea oamenilor care au lucrat la Bumbeşti-Livezeni este probată de rezultate!Cu unelte rudimentare,lupta omului cu natura a fost un real succes;a fost nevoie de o muncă titanică pentru că, de la Livezeni pînă la Bumbeşti-Jiu, rîul Jiu şi-a făcut cel mai salbatic defileu din România!Geologii susţin că această sălbăticie se datorează rocilor foarte rezistente, precum cuartite, calcare cristaline ce dezvoltă şi menţin pereţii muntelui;tind să le dau dreptate-cele mai dure cataroaie cu care au făcut cunoştinţă genunchii mei,în zona aia le-am întîlnit!
Taman pe unul dintre cele mai spectaculoase defilee din Carpaţi li s-a căşunat brigadierilor!Locul unde Jiul şerpuieşte îndrăzneţ străpungînd munţii deschizînd o poartă între Transilvania şi Oltenia!
 Trecut pe lista zonelor protejate abia în anul 2005, Defileul Jiului este una dintre cele mai tinere(sic) rezervaţii naturale din România,impresionant prin sălbăticia şi frumuseţea extraordinară a locurilor, prin uimitoarea bogăţie a florei şi faunei sălbatice!

Barieră naturală în calea armatelor invadatoare,defileul a căpătat o importanţă strategică deosebită încă de pe vremea romanilor,aceştia ridicînd o fortificaţie ale cărei ruine se mai pot vedea şi astăzi! Castrul roman, construit în timpul împăraţilor Septimus Sever şi Antoniu Caracala de către Cohorta I a Britaniilor, Aurelia Antoniniana Militaria,în apropierea localităţii Bumbeşti Jiu ,păstreza vagi urme ale civilizaţiilor trecute şi multe,mult prea multe urme ale "civilizaţiei" contemporane!
 În ciuda durităţii,Defileul Jiului îţi oferă momente de linişte şi clipe de reculegere în mijlocul naturii, mănăstirea Lainici,supranumită „mireasa din Defileul Jiului",fiind construită taman în locul potrivit pentru curăţarea sufletului de mizeriile cotidiene: retrasă în liniştea muntelui dar chiar la marginea şoselei ,aproape de oameni, de oricine doreşte să-i treacă pragul!Prag călcat de oameni mari,precum Tudor Vladimirescu, dar şi de rîtani ce l-ar fi făcut chiar şi pe-un monah să-şi schimbe părerea cum că omul ar fi făcut dupa chipul creatorului...ar fi început să-i dea dreptate lu’ Darwin!
 Paradis pentru practicanţii de sporturi extreme,schimbarea climatică bruscă face ca defileul să devină un paradis şi pentru vipere d'alea cu corn! Iar,dacă noaptea tînjeşti după niscai companie,cinci specii de liliac(care au dispărut cu ani în urmă de pe continentul european) îţi vor fîlfîi în chiţăit asurzitor împrejurul căciulii!

Parcă toate acestea au meritat efortul supraomenesc depus de tinerii brigadieri!E drept că-n zilele noastre noţiunea de voluntariat este demonetizată, ba mai mult,e demonizată;munca dezinteresată, în folosul comunităţii, este luată în derîdere,arătată,batjocoritor,cu degetul! Mulţi au încercat să mă convingă că lucrurile nu-s atît de cenuşii cum le văd eu, spunîndu-mi că, în ciuda aparenţelor, românul mai poartă undeva, adînc ascunsă în sufletul lui, o fărîmă de simţ civic. Hm, de angajamente solemne şi promisiuni deşarte-i plin podu', de acţiuni concrete ducem lipsă.
 Uite, par iegzamplu, mîine, 24 septembrie, ar fi un bun moment să arătăm lumii că nu sîntem indiferenţi şi ne putem implica activ în acţiuni ce nu presupun cîştiguri materiale! Merită efortul !Asadar, hai s-o facem, Romania !

 'Ai să ne-auzim curăţitori!

C.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu